Scopul….se pare ca nimic nu exista fara un scop…orice picatura de apa, orice cladire cu multe etaje, orice fiinta sau creatura insufletita, toate au un scop…dar toate, picatura de apa care pana la urma cade si se sparge in mai multe picaturi, cladirea care se darama la vreun cutremur, fiintele care mor, toate au un sfarsit inainte sau dupa ce si-au indeplinit acel scop. Acest scop lipseste…si pare cel mai important…in viata tot ce facem, facem pt a nu muri desi stim ca vom muri; ironic, dar fara scop viata e neinsemnata….tot ce facem practic e inutil pt ca vom muri indiferent daca am trait bine sau rau sau moral sau imoral sau saraci sau bogati sau prosti sau savanti sau populari sau tirani….si daca n-am trai? Ce-ar fi?...nimic... Individual suntem neinsemnati, poate si ca specie suntem neinsemnati, pt ca planeta va fi aici si dupa ce specia dominanta in aceste milenii va disparea.
Dintr-o perspectiva larga, ceva lipseste, ceva acolo la inceputuri lipseste…planeta practic exista ca o masinarie ce functioneaza fara un manual de instructiuni…din punctul nostru de vedere, al oamenilor, scopul ar fi…sa traim…dar pt ce sa traim? Ca sa ce? Sa ne distram, sa suferim, sa ne iubim, sa invatam, sa ne luptam, sa perpetuam specia, dar pt ce? La ce ne folosesc toate cele ce putem face intr-o viata daca tot se termina? Si nu doar pt noi…totul se termina…din punct de vedere al speciei umane numarul specimenelor ne va distruge, suntem condamnati sa ne autodistrugem si tot ce am facut in milenii de existenta va fi fost pt ce? De exemplu un filtru de cafea este creeat si utilizat de oameni pt a face acea licoare care ne trezeste dimineata; oamenii insa sunt nu numai inutili pt ca nu fac nici macar planetei vreun bine(vezi cutremure din miscari de falii tectonice posibil provocate), dar nu au un scop sau destinatie specifica…macar filtrul de cafea daca ar fi constient ar sti ca daca tot se strica a avut scopul de a face cafea…Singura varianta ce mi-a trecut prin cap ar fi ca suntem aruncati izolat intr-un univers oarecar ca un experiment sadic--un software test, pt a vedea pana cand si cum evoluam in conditiile unor defecte majore si cu tendinte autodistructive innascute; ca tot crede lumea in “dupa chipul si asemanarea Lui”--doar ca noi suntem un fel de varianta beta a unui software fara unele din defectele de care noi “beneficiem” in fiecare zi--pacat totusi ca din cate imi dau seama si software-ul creator are defecte majore…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu